Frecvența viselor lucide, a coșmarurilor și a paraliziei în somn este legată de deficiențele testării realității și de experiențele sau credințele paranormale ale visătorului? Oamenii de știință de la Manchester Metropolitan University, Marea Britanie, au încercat să răspundă la această întrebare neobișnuită.
Studiul a implicat 455 de respondenți din Marea Britanie care au experimentat anterior vise lucide. Respondenții au completat rapoarte în care au evaluat factorii de mai sus.
Forme de experiențe paranormale, cum ar fi telepatia, previziunea, reținerea, abilitățile psihice, mediumitatea și spiritismul sunt asociate cu o abordare deschisă și intuitivă a experienței, la fel ca visarea lucidă. Autorii studiului au dus afirmația de mai sus mai departe, sugerând că o tendință către paranormalul subiectiv, împreună cu lipsa verificărilor realității, poate duce la cel puțin o stare de conștiință modificată.
Simptomele cheie ale paraliziei în somn sunt adesea halucinațiile auditive și vizuale, care pot lua forma unor experiențe supranaturale care îl îngrozesc pe cel ce doarme. Unul dintre factorii care stau la baza acestei frici în timpul paraliziei somnului este adesea prezența unui personaj din altă lume: un intrus (sentimentul unei prezențe malefice) sau un spirit rau (senzația de presiune asupra pieptului, sufocare și durere fizică).
La fel ca în cazul viselor lucide, cercetările arată că factorii de personalitate influențează apariția paraliziei plăcute a somnului sau, dimpotrivă, a paraliziei cu halucinații severe. În plus, capacitatea imaginativă a persoanei joacă un rol important atât în visarea lucidă, cât și în paralizia în somn.
S-a constatat că ideile sau experiențele paranormale au un efect pozitiv, dar minor, asupra viselor lucide, a coșmarurilor și a paraliziei în somn. Cu toate acestea, factorul de verificare a realității în timpul halucinațiilor auditive sau vizuale a avut o mare influență asupra experienței visării lucide. Cercetarea arată astfel importanța conștientizării viselor lucide pentru a putea recunoaște fenomenul.
Studiul a fost publicat în martie 2020 în revista Frontiers in Psychology.
